Message from discussion
GURĂ, cuvānt DACIC, nu roman.Minciuni grosolane īn lingvistica romānească.
Path: g2news1.google.com!news1.google.com!postnews.google.com!y7g2000yqa.googlegroups.com!not-for-mail
From: hangeonos <hangeo...@gmail.com>
Newsgroups: soc.culture.hmong
Subject: =?ISO-8859-2?Q?GUR=C3=2C_cuv=E2nt_DACIC=2C_nu_roman=2EMinciuni_grosolane_=EE?=
=?ISO-8859-2?Q?n_lingvistica_rom=E2neasc=E3=2E?=
Date: Wed, 1 Jul 2009 03:04:54 -0700 (PDT)
Organization: http://groups.google.com
Lines: 388
Message-ID: <5156f973-e56d-4b75-8c1f-e934ac0e4fe2@y7g2000yqa.googlegroups.com>
NNTP-Posting-Host: 92.81.103.84
Mime-Version: 1.0
Content-Type: text/plain; charset=UTF-8
Content-Transfer-Encoding: quoted-printable
X-Trace: posting.google.com 1246442694 873 127.0.0.1 (1 Jul 2009 10:04:54 GMT)
X-Complaints-To: groups-abuse@google.com
NNTP-Posting-Date: Wed, 1 Jul 2009 10:04:54 +0000 (UTC)
Complaints-To: groups-abuse@google.com
Injection-Info: y7g2000yqa.googlegroups.com; posting-host=92.81.103.84;
posting-account=Xx6XOgoAAADAh0hjCPqZXObiasbjsu0k
User-Agent: G2/1.0
X-HTTP-UserAgent: Mozilla/4.0 (compatible; MSIE 8.0; Windows NT 5.1;
Trident/4.0),gzip(gfe),gzip(gfe)
GUR=C4=82, CUV=C3=82NT DACIC, NU ROMAN.
Minciuni grosolane =C3=AEn lingvistica rom=C3=A2neasc=C4=83.
G=C3=9AR=C4=82, guri, s.f. I. 1. Cavitate din partea anterioar=C4=83 (=C5=
=9Fi inferioar=C4=83)
a capului oamenilor =C5=9Fi animalelor, prin care alimentele sunt introduse
=C3=AEn organism; p. restr. buzele =C5=9Fi deschiz=C4=83tura dintre ele; bu=
ze. =E2=99=A2 Loc.
adv. Gur=C4=83-n gur=C4=83 =3D foarte aproape unul de cel=C4=83lalt. =E2=99=
=A2 Expr. A(-i) da
(cuiva) o gur=C4=83 =3D a s=C4=83ruta (pe cineva). Cu sufletul la gur=C4=83=
=3D a) abia
mai put=C3=A2nd respira (de emo=C5=A3ie sau de oboseal=C4=83); b) foarte bo=
lnav,
aproape de moarte. A uita de la m=C3=A2n=C4=83 p=C3=A2n=C4=83 la gur=C4=83 =
=3D a uita repede, a
fi uituc. Parc=C4=83 se bat lupii la gura lui, se spune despre cineva care
m=C4=83n=C3=A2nc=C4=83 lacom sau vorbe=C5=9Fte repede. A se duce (ca) pe gu=
ra lupului =3D a
disp=C4=83rea. A scoate (sau a sc=C4=83pa ca) din gura lupului =3D a (se) s=
alva
dintr-o mare primejdie. A =C5=A3ipa (sau a striga etc.) ca din (sau ca =C3=
=AEn)
gur=C4=83 de =C5=9Farpe =3D a =C5=A3ipa din r=C4=83sputeri, dezn=C4=83d=C4=
=83jduit. A se zv=C3=A2rcoli ca
=C3=AEn gur=C4=83 de =C5=9Farpe =3D a se zbate cu desperare. A avea gura mo=
ale (sau
tare) sau a fi moale (sau tare) =C3=AEn (sau de) gur=C4=83 =3D (despre cai)=
a se
supune u=C5=9For (sau greu) la mi=C5=9Fc=C4=83rile ce i se fac cu fr=C3=A2u=
l. =E2=99=A2 Compuse:
gur=C4=83-casc=C4=83 (sau -c=C4=83scat=C4=83) =3D persoan=C4=83 care-=C5=9F=
i pierde vremea =C3=AEn zadar
sau care dovede=C5=9Fte neglijen=C5=A3=C4=83, dezinteres condamnabil; perso=
an=C4=83 care
st=C4=83 absent=C4=83, care nu =C3=AEn=C5=A3elege ce i se spune; gur=C4=83-=
de-lup =3D a) defect
congenital de conforma=C5=A3ie a fe=C5=A3ei omului, const=C3=A2nd dintr-o d=
espic=C4=83tur=C4=83
la buza =C5=9Fi la gingia superioar=C4=83 =C5=9Fi =C3=AEn cerul-gurii, =C5=
=9Fi =C3=AEn comunicarea
cavit=C4=83=C5=A3ii bucale cu fosele nazale; b) ochi dublu al unei par=C3=
=A2me; c)
unealt=C4=83 cu care se =C3=AEndoaie tabla groas=C4=83; gura-leului =3D pla=
nt=C4=83 erbacee
ornamental=C4=83 cu flori de diverse culori, asem=C4=83n=C4=83toare cu o gu=
r=C4=83 (I 1)
(Antirrhinum majus); gura-lupului =3D plant=C4=83 erbacee cu flori vinete-
violete, av=C3=A2nd o margine alb=C4=83 sau g=C4=83lbuie (Scutellaria altis=
sima). =E2=99=A6
S=C4=83rutare, s=C4=83rut. 2. Gura (I 1) considerat=C4=83 ca organ cu care =
cineva se
hr=C4=83ne=C5=9Fte. =E2=99=A2 Expr. A pune (sau a lua, a b=C4=83ga) ceva =
=C3=AEn gur=C4=83 =3D a m=C3=A2nca
(pu=C5=A3in). A i se face gura pung=C4=83 =3D a avea o senza=C5=A3ie de ast=
ringen=C5=A3=C4=83 din
cauza unor alimente acre introduse =C3=AEn gur=C4=83. A da (cuiva) mur=C4=
=83-n gur=C4=83 =3D
a-i da (cuiva) ceva de-a gata, f=C4=83r=C4=83 s=C4=83 fac=C4=83 cel mai mic=
efort. De-ale
gurii =3D (lucruri de) m=C3=A2ncare. =E2=99=A6 =C3=8Embuc=C4=83tur=C4=83, s=
orbitur=C4=83, =C3=AEnghi=C5=A3itur=C4=83. =E2=99=A2
Expr. Nici o gur=C4=83 de ap=C4=83 =3D nimic. =E2=99=A6 Membru de familie c=
are trebuie
hr=C4=83nit. 3. Gura (I 1) considerat=C4=83 ca organ al vorbirii; cloan=C5=
=A3=C4=83. =E2=99=A2
Expr. A t=C4=83cea din gur=C4=83 =3D a nu (mai) vorbi nimic. A =C3=AEnchide=
(sau a
astupa) cuiva gura =3D a face pe cineva s=C4=83 nu mai vorbeasc=C4=83, a pu=
ne pe
cineva =C3=AEn situa=C5=A3ia de a nu mai putea spune nimic. A lua cuiva vor=
ba
din gur=C4=83 =3D a) a spune tocmai ceea ce voia s=C4=83 zic=C4=83 altul =
=C3=AEn clipa
respectiv=C4=83; b) a =C3=AEntrerupe pe cineva c=C3=A2nd vorbe=C5=9Fte. A i=
se muia
(cuiva) gura =3D a nu mai avea curajul s=C4=83 vorbeasc=C4=83; a schimba, a=
atenua
tonul =C5=9Fi con=C5=A3inutul celor spuse. A-l lua (pe cineva) gura pe dina=
inte
sau a-l sc=C4=83pa gura =3D a dest=C4=83inui ceva f=C4=83r=C4=83 voie, a sp=
une ceva ce n-ar
fi trebuit s=C4=83 spun=C4=83. A avea gura (sau a fi gur=C4=83) spart=C4=83=
=3D a nu putea
=C5=A3ine un secret, a dezv=C4=83lui orice secret. A fi slobod la gur=C4=83=
=3D a vorbi
mult =C5=9Fi f=C4=83r=C4=83 sfial=C4=83, dep=C4=83=C5=9Find uneori limitele=
bunei-cuviin=C5=A3e. A fi cu
gura mare =3D a fi cert=C4=83re=C5=A3. A avea o gur=C4=83 c=C3=A2t o =C5=9F=
ur=C4=83 =3D a vorbi mult =C5=9Fi
tare. A-=C5=9Fi p=C4=83zi (sau =C5=A3ine etc.) gura =3D a-=C5=9Fi impune t=
=C4=83cere; a fi
prudent =C3=AEn tot ce vorbe=C5=9Fte. A(-i tot) da din gur=C4=83 (sau cu gu=
ra) sau a-
i umbla (ori a-i merge, a-i toca etc.) gura (ca o meli=C5=A3=C4=83, ca o mo=
ar=C4=83
stricat=C4=83 sau hodorogit=C4=83 sau ca o pup=C4=83z=C4=83) =3D a vorbi re=
pede =C5=9Fi f=C4=83r=C4=83
=C3=AEntrerupere; a flec=C4=83ri. A fi bun de gur=C4=83 =3D (adesea peior.)=
a vorbi
mult =C5=9Fi cu u=C5=9Furin=C5=A3=C4=83, a se pricepe s=C4=83-=C5=9Fi plede=
ze cauza, s=C4=83 conving=C4=83. A
fi r=C4=83u de gur=C4=83 (sau gur=C4=83 rea) =3D a) a b=C3=A2rfi, a fi intr=
igant; b) a
prevesti (cuiva) ceva r=C4=83u, nefavorabil. A (nu) se uita =C3=AEn (sau la=
)
gura cuiva =3D a (nu) =C5=A3ine seam=C4=83 de ceea ce spune cineva, a (nu) =
crede
pe cineva. A vorbi (sau a zice, a spune etc.) cu jum=C4=83tate de gur=C4=83=
(sau
cu gura jum=C4=83tate) =3D a vorbi (sau a zice etc.) nehot=C4=83r=C3=A2t, f=
=C4=83r=C4=83
convingere. E numai gura de el, se spune despre cineva care promite,
dar nu se =C5=A3ine de cuv=C3=A2nt, sau care se laud=C4=83 cu multe, dar nu=
face
nimic. A-i umbla (cuiva) vorba prin gur=C4=83 =3D a nu g=C4=83si cuv=C3=A2n=
tul potrivit
pentru a exprima ceva (dar a fi pe punctul de a-l g=C4=83si). A trece (sau
a umbla, a fi purtat) din gur=C4=83 =C3=AEn gur=C4=83 =3D (despre vorbe, c=
=C3=A2ntece etc.)
a (se) transmite de la om la om, din genera=C5=A3ie =C3=AEn genera=C5=A3ie.=
=E2=99=A2 Compus:
gur=C4=83-spart=C4=83 =3D om flecar, limbut, care nu poate =C5=A3ine un sec=
ret. =E2=99=A6 Ceea
ce spune cineva; vorb=C4=83, spus=C4=83, m=C4=83rturisire. =E2=99=A2 Expr. =
Gura lumii =3D
vorbe, b=C3=A2rfeli, scorneli. Gura satului (sau a mahalalei) =3D (persoan=
=C4=83
care n=C4=83scoce=C5=9Fte) vorbe, b=C3=A2rfeli, intrigi. A intra =C3=AEn gu=
ra lumii (sau a
satului, a mahalalei) =3D a ajunge s=C4=83 fie vorbit de r=C4=83u. A te lua=
dup=C4=83
gura cuiva =3D a ac=C5=A3iona (=C3=AEn mod gre=C5=9Fit) dup=C4=83 sfatul cu=
iva. A se pune
(sau a sta) cu gura pe cineva =3D a insista mult pe l=C3=A2ng=C4=83 cineva =
pentru
a-l convinge s=C4=83 fac=C4=83 un lucru; a cic=C4=83li pe cineva. =E2=99=A6=
Glas, grai. =E2=99=A2
Expr. Nu i se aude gura, se zice despre un om t=C4=83cut, lini=C5=9Ftit,
potolit. C=C3=A2t =C3=AEl =C5=A3ine (sau =C3=AEl ia) gura sau =C3=AEn gura =
mare =3D foarte tare,
din r=C4=83sputeri. A nu avea gur=C4=83 (s=C4=83 r=C4=83spunzi sau s=C4=83 =
spui ceva) =3D a nu
avea putin=C5=A3a sau curajul (de a mai r=C4=83spunde sau de a mai spune ce=
va).
=E2=99=A6 G=C4=83l=C4=83gie, =C5=A3ip=C4=83t, ceart=C4=83. =E2=99=A2 Loc. v=
b. A sta (sau a s=C4=83ri, a =C3=AEncepe) cu
gura pe (sau la) cineva =3D a certa pe cineva, a se r=C4=83sti la cineva. =
=E2=99=A2
Expr. A da gur=C4=83 la c=C3=A2ini =3D a striga la c=C3=A2ini s=C4=83 nu ma=
i latre. =E2=99=A6
(Personificat) Cel care vorbe=C5=9Fte; vorbitor. =E2=99=A2 Expr. Gurile rel=
e =3D
b=C3=A2rfitorii. 4. Gura (I 1) considerat=C4=83 ca organ al c=C3=A2nt=C4=83=
rii. II.
Deschiz=C4=83tur=C4=83 a unui obiect, a unei =C3=AEnc=C4=83peri etc., prin =
care intr=C4=83, se
introduce, se vars=C4=83, iese etc. ceva, prin care se stabile=C5=9Fte o
comunica=C5=A3ie etc. Gura vasului. Gura c=C4=83m=C4=83=C5=9Fii. Gur=C4=83 =
de canal. Gura
fluviului. =E2=99=A2 Gur=C4=83 de ham =3D ham primitiv, format numai din cu=
reaua de
pe piept =C5=9Fi din cea care se petrece pe dup=C4=83 g=C3=A2tul calului. G=
ur=C4=83 de ap=C4=83
=3D instala=C5=A3ie care serve=C5=9Fte pentru a lua ap=C4=83 dintr-o re=C5=
=A3ea de
distribu=C5=A3ie. Gur=C4=83 de incendiu =3D gur=C4=83 de ap=C4=83 la care s=
e monteaz=C4=83 un
furtun pentru luarea apei sub presiune =C3=AEn caz de incendiu. Gur=C4=83 d=
e foc
=3D nume generic pentru armele de foc (grele). Gur=C4=83 artificial=C4=83 =
=3D aparat
compus, =C3=AEn general, dintr-un difuzor montat =C3=AEntr-o incint=C4=83 a=
custic=C4=83,
de form=C4=83 =C5=9Fi dimensiuni astfel alese, =C3=AEnc=C3=A2t caracteristi=
cile acustice
s=C4=83 fie asem=C4=83n=C4=83toare cu acelea ale gurii umane. =E2=99=A2 Exp=
r. A lega gura
p=C3=A2nzei =3D a) a =C3=AEnnoda capetele firelor de urzeal=C4=83 =C3=AEnai=
nte de a =C3=AEncepe
=C5=A3esutul; b) a se =C3=AEnst=C4=83ri. A prins p=C3=A2nza gur=C4=83 =3D s=
-a f=C4=83cut =C3=AEnceputul. A
se afla (sau a trimite pe cineva) =C3=AEn gura tunului =3D a fi expus (sau =
a
expune pe cineva) la un mare pericol. =E2=80=93 Lat. gula =E2=80=9Eg=C3=A2t=
lej, g=C3=A2t=E2=80=9D.
http://en.wiktionary.org/wiki/gula
Gur=C4=83 este un cuv=C3=A2nt folosit numai de rom=C3=A2ni.
Sursahttp://en.wiktionary.org/wiki/gur%C4%83
Dac=C4=83 ar fi de origine roman=C4=83, el ar mai exista =C5=9Fi =C3=AEn =
alte limbi
romanice, dar numai rom=C3=A2nii, cu str=C4=83mo=C5=9Fii geto-daci au aces=
t cuv=C3=A2nt.
Gur=C4=83 este format din dou=C4=83 morfeme stem rom=C3=A2ne=C5=9Fti, GUR =
=C5=9Fi =C4=82.
=C4=82=3DE (este).
G*R =3D =E2=80=9Eorificiu=E2=80=9D=3D GAUR-=C4=83, GUR-=C4=83.
G=C3=81UR=C4=82, g=C4=83uri, s.f. Scobitur=C4=83, ad=C3=A2ncitur=C4=83, sp=
=C4=83rtur=C4=83 ivit=C4=83 de la sine
sau anume f=C4=83cut=C4=83 =C3=AEntr-un corp, =C3=AEntr-un material, =C3=AE=
n p=C4=83m=C3=A2nt etc.;
cavitate, bort=C4=83. =E2=99=A2 Gaura cheii =3D orificiu prin care se bag=
=C4=83 cheia =C3=AEn
broasc=C4=83. =E2=99=A2 Expr. Gaur=C4=83 de =C5=9Farpe =3D loc ferit care s=
erve=C5=9Fte cuiva ca
ascunz=C4=83toare. (Pop.) Doar nu s-o face gaur=C4=83-n cer =3D nu va fi o =
pagub=C4=83
prea mare. (Astron.) Gaur=C4=83 neagr=C4=83 =3D relicv=C4=83 de dimensiuni =
reduse a
unei stele masive, format=C4=83 prin pr=C4=83bu=C5=9Fire gravita=C5=A3ional=
=C4=83,
caracterizat=C4=83 prin densitate foarte mare =C5=9Fi for=C5=A3=C4=83 de at=
rac=C5=A3ie uria=C5=9F=C4=83
=C5=9Fi absorbant=C4=83. [Pr.: ga-u-] =E2=80=93 Lat. *gavula (< cavus).
http://en.wiktionary.org/w/index.php?title=3DSpecial%3ASearch&search=3Dgav=
ula&fulltext=3DSearch
http://en.wiktionary.org/wiki/cavus
Cavus este o cavitate, o cavern=C4=83, o PE=C5=9ETER=C4=82.
P=C3=89=C5=9ETER=C4=82, pe=C5=9Fteri, s.f. Cavitate, scobitur=C4=83 natural=
=C4=83 subteran=C4=83 ad=C3=A2nc=C4=83
=C5=9Fi mare, format=C4=83 prin dizolvarea unor roci solubile de c=C4=83tre=
apele de
infiltra=C5=A3ie; grot=C4=83, cavern=C4=83. =E2=99=A6 P. ext. Vizuin=C4=83,=
b=C3=A2rlog. =E2=80=93 Din sl.
pe=C5=A1tera.
Cum s=C4=83 fie cuv=C3=A2nt slav c=C3=A2nd este format din dou=C4=83 morfem=
e stem
rom=C3=A2ne=C5=9Fti, PE=C5=9E =C5=9Fi TERRA.
Morfemul stem P*S =3D =E2=80=9Cumfl=C4=83tur=C4=83=E2=80=9D=3D PE=C5=9E-te,=
P=C4=82S-taie, POS-magi.
Aglutinarea celor dou=C4=83 morfeme duce la metafora =E2=80=9C umfl=C4=83tu=
r=C4=83 =C3=AEn tera=E2=80=9D=3D
PE=C5=9E-TERA.
Gur=C4=83 devine morfem stem rom=C3=A2nesc, =C3=AEn cuv=C3=A2ntul LIN-GUR=
=C4=82.
GUR*=3D =E2=80=9Eorificiu bucal=E2=80=9D =3D GUR=C4=82, GURA-liv.
GURAL=C3=8DV, -=C4=82, guralivi, -e, adj., s.m. =C5=9Fi f. (Om) care vorbe=
=C5=9Fte mult,
=C3=AEntruna; limbut, vorb=C4=83re=C5=A3. [Var.: (reg.) gural=C3=ADu, -=C3=
=ADe adj.] =E2=80=93 Din bg.
govorliv (dup=C4=83 gur=C4=83).
L=C3=8DNGUR=C4=82, linguri, s.f. I. 1. Obiect de metal sau de lemn pentru u=
zul
casnic, alc=C4=83tuit dintr-o parte oval=C4=83 scobit=C4=83 =C5=9Fi dintr-o=
coad=C4=83. =E2=99=A2 Expr.
(Fam.) A at=C3=A2rna (sau a pune, a lega cuiva) lingurile de g=C3=A2t (sau =
=C3=AEn,
de br=C3=A2u) =3D a l=C4=83sa pe cineva nem=C3=A2ncat fiindc=C4=83 a venit =
t=C3=A2rziu la mas=C4=83. A
(-=C5=9Fi) m=C3=A2nca banii (sau averea) cu lingura, se spune despre un om
(bogat) care cheltuie=C5=9Fte prea mult, care risipe=C5=9Fte. 2. Con=C5=A3i=
nutul unei
linguri (I 1). 3. (Reg.; =C3=AEn sintagma) Lingura pieptului =3D furca
pieptului. 4. Compus: lingura-z=C3=A2nelor =3D ciuperc=C4=83 lemnoas=C4=83,=
brun=C4=83-
ro=C5=9Fcat=C4=83, ce cre=C5=9Fte pe trunchiul =C5=9Fi pe r=C4=83d=C4=83cin=
ile arborilor; linguri=C5=A3=C4=83,
linguri=C5=A3a-z=C3=A2nei (Ganoderma lucidum). II. Nume dat unor unelte sau=
unor
p=C4=83r=C5=A3i de instrumente sau de ma=C5=9Fini asem=C4=83n=C4=83toare cu=
o lingur=C4=83 (I 1). 1.
Tub cilindric =C3=AEnchis la cap=C4=83tul de jos cu unul sau cu dou=C4=83 v=
entile,
folosit la extrac=C5=A3ia =C5=A3i=C5=A3eiului, la cur=C4=83=C5=A3area g=C4=
=83urii de sond=C4=83 sau la
cimentat. 2. Unealt=C4=83 de rot=C4=83rie sau de dog=C4=83rie, folosit=C4=
=83 la g=C4=83urirea
butucului ro=C5=A3ii sau la efectuarea vranelor butoaielor. 3. N=C4=83luc=
=C4=83
metalic=C4=83 folosit=C4=83 la pescuit. =E2=80=93 Lat. Lingula.
http://en.wikipedia.org/wiki/Lingula
http://en.wiktionary.org/w/index.php?title=3DSpecial%3ASearch&search=3Dling=
ula&fulltext=3DSearch
Cea mai simpl=C4=83 observa=C5=A3ie constat=C4=83 c=C4=83 lingura nu se int=
roduce =C3=AEn
g=C3=A2tlej, ci =C3=AEn gur=C4=83.
Ca =C5=9Fi =C3=AEn alte lexeme indo-europene, flexiunile gramaticale se apl=
ic=C4=83
la ultimul morfem stem, adic=C4=83 la GUR=C4=82, care devine guri=C5=A3=C4=
=83 sau guroi,
=C3=AEn lin-GUROI.
Morfemul stem L*N =3D =E2=80=9ELEN-t=E2=80=9D, c=C4=83ti-LIN, a L=C3=82N-ce=
zi, LEN-e.
AGLUTINAREA celor dou=C4=83 morfeme stem conduce la metafora rom=C3=A2nesc=
=C4=83, LIN-
GURA este =E2=80=9Eceva care se duce lin la gur=C4=83=E2=80=9D, pentru a nu=
v=C4=83rsa
con=C5=A3inutul.
Cuv=C3=A2ntul "c=C4=83tilin" nu a fost g=C4=83sit. Nu exist=C4=83 niciun c=
uv=C3=A2nt similar,
=C3=AEn dex online, dar exist=C4=83, =C3=AEn graiul ardelenilor, cu sensul =
de
=C3=AEnceti=C5=9For, lent.
L=C3=82NCEZ=C3=8D, l=C3=A2ncezesc, vb. IV. Intranz. (Despre oameni) A se af=
la =C3=AEntr-o
stare de sl=C4=83biciune sau de mole=C5=9Feal=C4=83; a nu avea chef de nimi=
c. =E2=99=A6 Fig.
(Despre activit=C4=83=C5=A3i) A stagna. =E2=80=93 Din l=C3=A2nced.
L=E1=BA=A4NCED, -=C4=82, l=C3=A2ncezi, -de, adj. 1. (=C3=8Env.) Sl=C4=83bit=
de boal=C4=83, sleit de
puteri. 2. Lipsit de vigoare sau de energie; moale. =E2=80=93 Lat. Languidu=
s.
L=C3=82NCEZE=C3=81L=C4=82 s.f. Stare de mole=C5=9Feal=C4=83 trupeasc=C4=83 =
=C5=9Fi sufleteasc=C4=83;
toropeal=C4=83, l=C3=A2ncezire. =E2=99=A6 Fig. Lips=C4=83 de activitate; st=
agnare. =E2=80=93 L=C3=A2ncezi
+ suf. -eal=C4=83.
L=C3=89NE s.f. Faptul de a se compl=C4=83cea =C3=AEn inactivitate; =C3=AEnc=
lina=C5=A3ia celui
c=C4=83ruia nu-i place, care nu dore=C5=9Fte, nu vrea s=C4=83 munceasc=C4=
=83, c=C4=83ruia =C3=AEi
place s=C4=83 stea f=C4=83r=C4=83 s=C4=83 munceasc=C4=83; tr=C3=A2nd=C4=83v=
ie; l=C3=A2ncezeal=C4=83. =E2=80=93 Din sl.
L=C4=95ni.
Un cuv=C3=A2nt care con=C5=A3ine morfemul stem L*N, pare s=C4=83-=C5=9Fi de=
zv=C4=83luie mai
cur=C3=A2nd o origine autohton=C4=83 de c=C3=A2t cea afi=C5=9Fat=C4=83, =C3=
=AEn cazul lexemului
M=C4=82SLIN=C4=82.
M=C4=82SL=C3=8DN=C4=82, m=C4=83sline, s.f. Fructul m=C4=83slinului, comesti=
bil, de culoare
brun=C4=83-verzuie, foarte bogat =C3=AEn ulei; oliv=C4=83. =E2=80=93 Din sl=
. maslina.
Maslinele sunt fructe mediteraneene =C5=9Fi nu pare logic s=C4=83 aib=C4=
=83 un nume
slav, de vreme ce originea lor este de sub cercul polar.
Morfemul stem rom=C3=A2nesc M*S =3D =E2=80=9CMI=C5=9E-care=E2=80=9D, a MES-=
teca; M=C4=82S-ele, a a-MES-
teca.
Aglutinarea celor trei morfeme stem, rom=C3=A2ne=C5=9Fti, conduce la metafo=
ra
M=C4=82S-LIN-=C4=82 =E2=80=9CE ceva de MES-tecat LIN=E2=80=9D, c=C4=83 r=C4=
=83m=C3=A2i f=C4=83r=C4=83 m=C4=83sele, =C3=AEn caz
contrar.
A MI=C5=9ECA.=E2=80=93 Et. nec.
MESTEC=C3=811, m=C3=A9stec, vb. I. Tranz. A sf=C4=83r=C3=A2ma un aliment cu=
din=C5=A3ii =C5=9Fi a-l
amesteca =C3=AEn gur=C4=83 (pentru a-l =C3=AEnghi=C5=A3i). =E2=99=A6 . =E2=
=80=93 Lat. masticare =3D A
=C3=AEnv=C3=A2rti ceva (cu limba) =C3=AEn gur=C4=83. =E2=99=A6 Fig. A pune =
la cale; a pl=C4=83nui.
M=C4=82SE=C3=81, m=C4=83sele, s.f. 1. Fiecare dintre din=C5=A3ii mari (ter=
mina=C5=A3i cu o
suprafa=C5=A3=C4=83 plat=C4=83) fixa=C5=A3i =C3=AEn partea posterioar=C4=83=
a maxilarelor, dup=C4=83
canini, la om =C5=9Fi la unele animale, servind la zdrobirea =C5=9Fi la
m=C4=83cinarea alimentelor; molar1. =E2=99=A2 M=C4=83sea de minte =3D fieca=
re dintre cele
patru m=C4=83sele care apar la sf=C3=A2r=C5=9Fitul adolescen=C5=A3ei. =E2=
=99=A2 Expr. (Oltean) cu
dou=C4=83zeci =C5=9Fi patru (sau cu gura plin=C4=83) de m=C4=83sele =3D (om=
) voinic =C5=9Fi
iste=C5=A3, descurc=C4=83re=C5=A3, abil. A-i cr=C4=83pa (cuiva) m=C4=83seau=
a (sau m=C4=83selele) (=C3=AEn
gur=C4=83) =3D a fi ner=C4=83bd=C4=83tor, a avea mare nevoie de ceva. A tra=
ge (sau a o
lua) la m=C4=83sea =3D a bea mult, a fi be=C5=A3iv. N-ajunge nici pe o m=C4=
=83sea =3D e
foarte pu=C5=A3in, e insuficient. A nu avea ce pune (sau a nu ajunge)
(nici) pe o m=C4=83sea sau nici c=C3=A2t (s=C4=83) pui pe o m=C4=83sea =3D =
a avea foate
pu=C5=A3in (de m=C3=A2ncare). A lep=C4=83da, a arunca etc. (pe cineva sau c=
eva) ca pe
o m=C4=83sea stricat=C4=83 =3D a se debarasa (de cineva sau ceva) f=C4=83r=
=C4=83 p=C4=83rere de
r=C4=83u. 2. Compus: (Bot.) m=C4=83seaua-ciutei =3D mic=C4=83 plant=C4=83 e=
rbacee din
familia liliaceelor, cu flori ro=C5=9Fii, cu frunze p=C4=83tate ro=C5=9Fu-b=
run
(Erythronium dens canis). 3. .) =E2=80=93 Lat. maxilla =3D Nume dat mai mul=
tor
obiecte sau p=C4=83r=C5=A3i de obiecte asem=C4=83n=C4=83toare, ca form=C4=
=83 sau ca func=C5=A3ie, cu
m=C4=83seaua (1) (la roata morii, la grindeiul de la piu=C4=83, la grap=C4=
=83, leuc=C4=83,
t=C4=83lpile saniei, bocanci etc.).
A AMESTEC=C3=81, am=C3=A9stec, vb. I. 1. Tranz. =C5=9Fi refl. A (se) face u=
n amestec
(1). =E2=99=A6 Tranz. A provoca dezordine, a =C3=AEncurca diverse lucruri =
=C3=AEntre
ele. 2. Refl. (Despre grupuri de fiin=C5=A3e deosebite) A p=C4=83trunde une=
le
printre altele; a se pierde, a disp=C4=83rea =C3=AEn...; p. ext. a se amest=
eca.
3. Refl. A interveni, a se b=C4=83ga, a se v=C3=A2r=C3=AE (nechemat) =C3=AE=
ntr-o ac=C5=A3iune,
=C3=AEntr-o discu=C5=A3ie etc. =E2=80=93 Lat. *ammixticare.
http://en.wiktionary.org/w/index.php?title=3DSpecial%3ASearch&search=3Dammi=
xticare&fulltext=3DSearch
|
