Observati asa numitul chutzpak (pe romaneste neobrazare) - dupa ce
"razboinicii" recunosc faptul ca a fost o hotarare "schismatica",
"nula pentru Biserica lui Hristos", la care s-a revenit numai partial
("doi pasi inainte, unul inapoi") pentru ca sarbatorile cu data fixa
au ramas schimbate (fapt de asemenea anatemizat), concluzioneaza ca
totul este in regula!

http://www.razbointrucuvant.ro/2009/10/28/taina-mucenicului-mircea-vu...

"Intenţia schimbării datei Paştilor este descrisă de Vulcănescu ca o
"hotărâre schismatică", fiind, de fapt şi de drept, nulă pentru
Biserica lui Hristos, fiind o rătăcire care putea să ajungă până la
scoaterea Bisericii noastre din rândul celor dreptcredincioase. Unui
arhiereu care căuta să justifice schimbarea pascaliei prin argumente
trase de păr, Vulcănescu îi răspunde cu un articol documentat şi ferm,
care se încheie cu următorul citat:

Noi sfârşim acest răspuns cu citarea capitolului 19, cartea a II-a,
din Aşezămintele Apostolice: "Precum însă oaia care nu ascultă de
păstorul cel bun este lăsată lupilor spre pieire, tot astfel, cea care
ascultă de păstorul cel rău are moartea în faţă, încât o va
închiţi"[9].

Mărturisirea lui Mircea Vulcănescu şi a celor care s-au implicat în
controversa teologică a schimbării datei pascaliei nu a rămas în
zadar: Biserica Ortodoxă Română a renunţat la schimbarea rînduielii de
prăznuire a Paştilor. Cu siguranţă, un apologet atât de ferm al
dreptei credinţe nu ar fi primit o înnoire care ar fi lipsit Biserica
de har. Vedem astfel o mare dovadă de discernământ duhovnicesc, căci
Mircea Vulcănescu rămâne mădular al BOR, chiar dacă nu era de acord cu
noul calendar, importantă fiind, atunci, păstrarea rânduielii Paştilor
împreună cu Biserica Ortodoxă Universală."

Precizari pentru cititorii acestui grup:

1. Noi apartinem de BOR, al carei madular a fost si este Mircea
Vulcanescu. Stilistii nu sunt in comuniune nici cu BOR si nici cu
Fericitul Mircea. Pentru stilisti, Fericitul Mircea Vulcanescu este
doar inca un schismatic, ca noi toti.

3. Cine este interesat de atitudinea lui Mircea Vulcanescu fata de
calendar, pascalie, modernismele din BOR poate sa le consulte din
cartea din care am citat in articol: Scrieri Religioase, Ed. Humanitas
(a se verifica notele din subsol). Documentat si fara putinta de
contrazicere, Mircea Vulcanescu a socotit ca primejdie schismatica
schimbarea pascaliei. Schimbarea pascaliei nu s-a facut, Mircea
Vulcanescu a ramas madular BOR, evident, neavand nicio legatura, nici
in duh, nici in mentalitate, cu gruparile care apoi au devenit, din
nefericire, schismatice prin extremism.

PS: pentru moderatorii acestui grup, o intrebare. Mai apartine acesta
de BOR? Prin tacere fata de afirmatiile care pun la indoiala harul din
BOR ne facem complici la hula, impreuna cu cei care ii considera pe
toti din BOR, (deci inclusiv pe parintele Justin Parvu), cazuti din
har.

On Oct 28, 10:03 pm, "prodromou1...@gmail.com"

Poti sa spui unde s-a afirmat ca Sf. Biserica Ortodoxa Romana este
lipsita de har?
Atacul e cea mai buna metoda de aparare insa nu in toate cazurile.
De ce nu raspunzi la intrebarea repetata:
Daca s-a dovedit asa cum spuneti cu propria gura ca schimbarile (nu
numai ale calendarului patristic) au fost
facute de vrajmasii Sfintei Cruci, de ce sa nu revina Sf. Biserica la
Predania Sf. Parinti?
Va da de gol inversunarea cu care reactionati cand cineva va ia masca
de pe fata.
Tocmai pe Martirul Mircea Vulcanescu l-ati gasit ca sa va fie de
folos!

Iti doresc si eu, insa sincer, ca Dumnezeu sa nu iti socoteasca
pacatul acesta!
Impotrivirea fata de adevarul evident este unul din pacatele contra
Duhului Sfant.
Si la judecata nu te mai apara superiorii.

On Oct 29, 3:46 pm, "razbointrucuv...@gmail.com"

Mi-e clar ca unde sunt cativa crestini isi baga si vrajmasul mai
vartos coada...dar...aici ne exprimam in scris, avem timp sa gandim
inainte de a posta ceva.
Nu inteleg de ce  permiteti atitudini ca a fratelui prodromou1986..in
razboi permanet cu mai toti. Vad ca aici,  parca invita la un "sinod
google group" situl razboiintrucuvant la trecere la stilism. Daca nu
este un site exclusiv pt teologi si duhovnicesti si pusi la punct cu
ultimele comentarii pe net....atunci va rog sa ne spuneti : asta
trebuie dezbatut aici ? trecerea la vechiul calendar ? mai nou, o
hotaram noi, pe net ?

De asemenea si dvs, d-le Victor Roncea....de ce va exprimati atat de
violent ? Daca dvs aveti un mod cinstit -si nu fatarnic- si daca aveti
ceva de spus...va rog sa va explicati si argumetati afirmatiile pe
care le faceti  inainte de a lua bata in mana, pt ca vreau sa inteleg
ce spuneti nu ceea ce insinuati intre doua injuraturi.

Oare vindecam noi barna din ochiul aproapelui... pe care avem porunca
sa-l iubim ca pe noi insine...trimitandu-l la exorcizare in grup ? Mai
nou suntem preoti pe aici si dam canoane pe o spovedanie virtuala
compusa din propriile pareri ?

Nae Ionescu, un profesor de logică şi filosofie de la Universitatea Bucureşti, a cărui viaţă morală era uneori departe de normele canonice ortodoxe, a fost singurul care a propovăduit Ortodoxia în România în nişte vremuri foarte tulburi, în care NU se tipăreau cărţi ale Sfinţilor Părinţi, Pidalionul fusese sfîrtecat într-o ediţie ruşinoasă care prezenta doar Canoanele Bisericii Ortodoxe, prost traduse, fără comentariile patristice, iar seminariile şi facultăţile de teologie erau de multe ori un focar de infecţie intelectuală, literatura folosită pentru studiu fiind aproape exclusiv tradusă după studiile romano-catolice şi protestante şi străină de Predania Sfintei Biserici.

Experienţa Sfîntului Maxim Mărturisitorul şi a altor Sfinţi din vechime de a fi singur cu Hristos împotriva tuturor, a fost verificată pe viu de un profesor universitar care nu şi-a propus niciodată să le urmeze acelor Sfinţi, dar a făcut-o cu multă eficienţă. După mai bine de 80 de ani putem spune răspicat: Nae Ionescu şi şcoala lui, moştenirea lui, au salvat Biserica Ortodoxă Română de azi de la un dezastru precum cel în care zace cea a Finlandei (între finladezi este chiar o glumă: "Avem cei mai ortodocşi protestanţi şi cei mai protestanţi ortodocşi din întreaga lume").

Ce a vrut părintele Nicolae Steinhardt să spună prin "Singura şansă de supravieţuire a creştinismului răsăritean este aceea a unui război întru Cuvînt"? După părerea mea, mintea i s-a îndreptat spre Părintele Gheorghe Calciu pentru că era un model mult mai bun de urmat, chiar desăvîrşit, faţă de cele interbelice. Dar dacă înainte de primul război mondial puţini fuseseră cei care să ofere limpezimea, şi, în cele din urmă, nădejdea trezviei în faţa decăderii clerului ortodox din România (printre ei numărîndu-se Mihai Eminescu şi episcopul mărturisitor Gherasim Saffirin al Romanului), după război un singur om a avut curajul să se ridice împotriva fărădelegilor cu gir sinodal, şi acela a fost Nae Ionescu (http://traditiaortodoxa.wordpress.com/2007/06/27/pentru-reintrarea-in...). Slavă Domnului, Nae Ionescu a fost un dascăl care a creat şcoală, un emulator al conştiinţelor şi inteligenţelor, nu un mim trufaş cu multe pretenţii, precum mulţi contemporani celebri ai săi. Iar că a fost un dascăl şi a creat o şcoală se poate vedea din renumele ucenicilor săi, precum ştim că pomul după roade se cunoaşte. Îndrăznesc a spune că fără moştenirea lui Nae Ionescu, nici jertfa Părintelui Gheorghe Calciu n-ar fi existat, nici afirmaţia monahului Nicolae de la Rohia.

Dacă Sfîntul Mărturisitor Mircea Vulcănescu a scris despre schimbarea calendarului, a făcut-o pentru că a înţeles miza luptei, dar şi pentru a-l sprijini pe dascălul său. Aşa cum spunea Părintele Sofian, pe care şi voi îl citaţi, o mare problemă contemporană este trufia minţii. Dacă înainte de 1920 s-au tipărit în limba română cîteva studii excelente despre temeinicia şi adevărul pascaliei patristice, şi chiar ierarhi români şi-au exprimat clar poziţia, alături de cei ai Patriarhiei de Constantinopol, împotriva rătăcirii calendarului papal, după 1920 urmează o tăcere vinovată pentru tîrgul ieftin încheiat cu Patriarhia de Constantinopol: Recunoaştem Mitropolia Bucureştilor ca patriarhie dacă acceptaţi calendarul papal. Trufia de a ne chema Patriarhie şi de a fi recunoscuţi de nişte clerici care nu reprezentau pe nimeni afară de ei înşişi, graba prostească de a dobîndi ceea ce ni s-a părut că ni se cuvine, au dus la apostazia unui sinod întreg. Că nu pot numi altfel decît apostazie faptul că te lepezi de Canoanele Apostolice şi Patristice şi de însăşi Evanghelia Mîntuitorului Iisus Hristos. Hotărîrea adoptării acestui calendar împotriva firii a zguduit din temelii întreaga Biserică, fiind uşor de dovedit caracterul său anti-patristic, anti-apostolic, anti-canonic şi anti-evanghelic. Struţo-cămila pascaliei vechi la un loc cu calendarul ateist al papistaşilor aduce aminte de coşuleţul cu două mere, dintre care unul e stricat, şi de bucuria prostească a celui care nu vede decît mărul care a fost odată sănătos. Concluzia pe care o trageţi, că înţelepciunea lui filosofului român a stat în a nu rupe comuniunea cu ierarhia aflată în rătăcire, e puţin deplasată. Aş prefera oricînd să citesc ceea ce a scris Sfîntul Mircea Vulcănescu decît concluziile voastre. Era contemporană a informaţiei ne-a adus, pe lîngă dezavantaje, şi o mare binefacere: Faptul că avem acces fără limite la resurse care altădată erau greu de aflat, ori cu totul necunoscute. De aceea, cunoscînd atîtea, e cu atît mai limpede că sîntem în eroare ţinînd "noul" calendar. Tăgăduirea Adevărului este păcat împotriva Duhului Sfînt. Chiar dacă sîntem în comuniune cu Bisericile Ortodoxe surori, nu ne este îngăduit să credem că sîntem în Adevăr; adevărul nu e adevăr dacă cea mai mică parte din el este minciună. E vremea să renunţăm la triumfalismul minţii trufaşe, căzute, şi să ne întoarcem la smerenia lui Hristos şi a Sfinţilor Săi. Smerenia noastră, a celor care ştim adevărul despre calendarul patristic, nu va începe să existe decît atunci cînd vom recunoaşte că sîntem în eroare. A ne împotrivi adevărului acesta este semn de trufie drăcească. Nu este decît o singură soluţie: Întoarcerea la calendarul apostolic şi patristic al Bisericii Ortodoxe.

Cît priveşte Post-scriptumul, nu pot decît să văd, încă o dată, că lipsa argumentelor porneşte mintea trufaşă spre injurii, ironii, ridiculizări, obrăznicii.

"PS: pentru moderatorii acestui grup, o intrebare. Mai apartine acesta de BOR?"
Dacă îmi cereţi socoteală pentru aceasta, vă puneţi în postura de reprezentanţi ai BOR. Cred că nu aţi citit scurta descriere a acestui grup: "Materiale personale sau deja publice care să ajute pe membrii grupului să înţeleagă vremurile în care trăim, cu înţelegerea cea nemincinoasă. Mesajele de pe grup se vor a fi după Predania Bisericii Ortodoxe." Se ştie la Patriarhie de această atitudine a voastră? Dacă da, vă rog să ne informaţi şi pe noi, cei mulţi, aveţi obligaţia să o spuneţi deschis.

"afirmatiile care pun la indoiala harul din BOR"
Unde pe acest grup s-a pus la îndoială harul Sfintelor Taine lucrate de clericii BOR? Iar dacă nu s-a întîmplat vreodată vreo astfel de punere la îndoială, ce este ceea ce scrieţi, dacă nu o murdară delaţiune?

"Prin tacere fata de afirmatiile care pun la indoiala harul din BOR ne facem complici la hula"
Prefer să cred că sînteţi rupţi de lumea în care trăiţi, că nu ştiţi că o uriaşă parte din ortodocşii din România pun la îndoială harul din BOR şi vorbesc doar despre unii clerici ca fiind "preoţi cu har", pe ceilalţi socotindu-i simpli funcţionari. Dar dacă cunoaşteţi lucrul acesta, nu pot decît să vă compătimesc că prin tăcerea voastră sînteţi zi de zi complici la această hulă despre care scrieţi, ştiind că trăiţi în mijlocul unei lumi atît de căzute.

"impreuna cu cei care ii considera pe toti din BOR, (deci inclusiv pe parintele Justin Parvu), cazuti din har."
Doar cineva din afara Bisericii, un eretic, ne poate socoti căzuţi din har. Această poziţie eclesiologică categorică, extremistă, fără temei, mincinoasă, în care ne împingeţi, vădeşte o otravă ce vă roade sufletele. Numai faptul că aţi permis acest gînd drăcesc în mintea voastră şi, mai mult, l-aţi şi scris, este ruşinos, regretabil. Dacă pe noi ("inclusiv pe Parintele Iustin Parvu"), care ne aflăm în comuniune cu Biserica, ne scoateţi fie şi cu gîndul în afara Bisericii, singur acest gînd vă depărtează de la Dumnezeu şi vă scoate în afara Bisericii. Alergaţi la Mîntuitorul să vă ierte acest păcat!

Nu mă aşez în postura de a vă da sfaturi, pentru că încă pămîntesc fiind, nu sînt fără de înşelare şi fără nevoia de îndreptare şi călăuzire. Oricînd mi se pot spune cuvintele Mîntuitorului de la Luca 4:23. Dar gîndul că purtaţi o astfel de otravă în suflet îmi dă fiori şi mă trimite la aducerea aminte de Simon Magul, alt suflet otrăvit, căruia, pe cînd cugeta strîmb asupra harului, Sfîntul Apostol Petru i-a zis aşa: "Nu este ţie parte, nici soartă întru cuvântul acesta; pentru că inima ta nu este dreaptă înaintea lui Dumnezeu. Pocăieşte-te drept aceea de răutatea ta aceasta, şi te roagă lui Dumnezeu, doar ţi s-ar ierta ţie cugetul inimii tale. Pentru că întru amărăciune a fierei, şi întru legătură a nedreptăţii te văd că eşti." (Fapte 8:21-23)

Vă scriu ca unora ce vreţi să fiţi părtaşi cu Hristos, şi de aceea vă şi cer ca unor ortodocşi (căci aşa vă vreau pentru Hristos Domnul): Unimea credinţei şi împărtăşirea Sfântului Duh cerând, pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.

On Thu, 29 Oct 2009 12:46:35 -0700 (PDT)

Doamne ajuta

Daca ar intra acum un crestin proaspat convertiti la ortodoxie, ar
ramane inmarmurit. Exemplele de ura, cearta, injosire ce sunt adresate
aici, depasesc acea iubire cu care noi crestinii ne laudam.

In raspunsul lui razboi, nu vad nici un atac, nici o rautate. De ce
totusi toti ceilalti atacati atat de dur. Cred ca o privire mai atenta
si o atentionare fina, ar putea ajuta mai mult intelegerea celor spuse
aici.

Mi se pare urat si nedemn ptr un crestin ortodox modul in care d-na
Maria a fost apostrofata. Stiu ca la urma urmei romanul este un om
bine crescut, un om care indiferent de situatie a stiut sa fie
respectuos.

Despre convertiti...tocmai am vazut aseara conferinta unuia, Klaus
Kenneth, un om care se straduieste si cred ca reuseste sa fie "viu" .
Iata, unul de dinafara cu putere sa ne urneasca si pe noi nitel din
lancezeala noastra de "caldicei", care ne pastram o mare "viociune" in
dispute, cu sau fara a fi de fata "beneficiarul" .

Am mai incercat sa-mi iau la revedere intr-un mod cuviincios, poate
reusesc acu',  ocazie cu care va multumesc inca o data celor care ati
avut bunavointa si in faza mai finalizata. Ca noi stam prost cu
finalizatu' sclipitoarelor idei.

Ma rog  Domnului sa va aibe in paza,
Doamne ajuta-ne!

On Nov 4, 1:53 pm, Ana <drept_drea...@yahoo.com> wrote: